Marti, 17 februarie, s-a deschis la Galeria ArtSociety expozitia „Saga Ilfoveanu”, aceasta fiind prima din seria „Dinastii de artisti”, curatoriata de Ruxandra Garofeanu. In cadrul vernisajului au avut loc doua lansari de carte de arta, prima fiind chiar catalogul expozitiei, care prezinta o parte dintre lucrarile aflate pentru sase saptamani in spatiul galeriei, iar cealalta – volumul intitulat „Desene” al maestrului campulungean Sorin Ilfoveanu. Acesta reuneste o parte semnificativa din opera grafica a artistului, reproducand, in conditii grafice excelente, desene din perioada 1994-2007.

Expozitie deschisa pana duminica, 29 martie
In expozitie se afla un numar de 24 de carti semnate de Sorin Ilfoveanu, care insotesc tot atatea casete cu lucrari si seturi de patru vinuri de colectie, cu etichete ce poarta reproduceri dupa desenele din seria „Fragmentarium”. ArtSociety prezinta in premiera acest concept al ansamblului de obiecte in serie limitata si lucrari de arta, dedicate iubitorilor creatiei lui Ilfoveanu.

Din partea Galeriei, la vernisaj au luat cuvantul Ruxandra Garofeanu, Directoarea ArtSociety si Radu Boroianu, Presedintele Artmark, precum si criticul de arta Pavel Susara, ei subliniind noutatea pe care expozitia o aduce prin alaturarea operelor celor patru artisti ai familiei Ilfoveanu. Prezenti in numar mare la eveniment, invitatii au putut urmari, pe parcursul traseului expozitional, relatiile care exista intre universurile lor de creatie, curatorul intentionand sa schiteze doar coordonatele pe care se poate incepe aceasta cautare.

Expozitia va ramane deschisa pana duminica, 29 martie, perioada in care Artmark va organiza saptamanal diverse evenimente asociate, printre care lansarea volumului „Opere” a lui Stefan Agopian si degustarea de vinuri oferite de Cramele Oprisor.

Oaspeti de onoare prezenti la eveniment
„Vernisajul unei expozitii in care au fost pusi alaturi patru dintre cei mai importanti artisti romani in viata a fost o provocare pentru intreaga echipa Artmark. Ruxandra Garofeanu, Directorul ArtSociety (Galerie membra a societatii Artmark) s-a vazut nevoita sa aseze pe simeze patru Ilfoveanu, din generatii diferite si cu discursuri plastice proprii. Pictura, sculptura, grafica, fotografie si arta video, toate trebuiau armonizate in spatiile aceleiasi galerii. Feedback-ul celor prezenti la vernisaj, reactiile presei si o familie artisti incantati, toate au fost semne ca Ruxandra Garofeanu a reusit, iata, aproape imposibilul.

Remarcabila a fost, de asemenea, prezenta la vernisaj. Au existat momente in care simteam spatiile galeriei ca neincapatoare, iar acest lucru este rar intalnit in Romania. Pentru ca vorbim despre un eveniment cultural. Si pentru ca el nu a avut loc intr-o galerie de 50 de metri patrati, ci intr-o vila cu doua niveluri a Bucurestiului de altadata, restaurata de curand si amenajata avand mereu in minte destinatia ei finala: sa primeasca artisti si invitati de valoare.

Fostul Presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, ex-Premierul Petre Roman, fostul Ministru al Culturii, Academicianul Rasvan Theodorescu, scriitorul Stefan Agopian, Jan De Maere, Vicepresedinte al CINOA (Confederatia Internationala a Negociatorilor de Obiecte de Arta), criticii de arta Mihai Oroveanu, Pavel Susara si Tudor Octavian, rectorul Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, Ruxandra Demetrescu, precum si o multime de alte personalitati ale vietii culturale si politice din Romania, au luat parte la eveniment. Si nu i-a adus la un loc altceva, in acea seara aglomerata, decat valoarea culturala deosebita pe care au impus-o familia de artisti Ilfoveanu si Galeria ArtSociety.

A fost un eveniment reusit, care va mai fi punctat, in cele sase saptamani de expunere, de inca sase manifestari culturale. Avem incredere ca mereu galeria va fi arhiplina si ca mereu totul se va petrece in aceeasi nota de inalta calitate si eleganta” a declarat Dragos Farmazon, Director de Marketing si PR al Artmark – Galerii de Arta si Casa de Licitatii.

Despre Sorin Ilfoveanu
Sorin Ilfoveanu s-a nascut pe 23 mai 1946 in Campulung Muscel. In 1970 absolva cursurile sectiei de pictura ale Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucuresti, la clasa maestrului Corneliu Baba, avandu-i colegi pe Cornel Antonescu, Stefan Caltia, Mihai Cizmaru, Sorin Dumitrescu si Zamfir Dumitrescu. Se intoarce apoi in Pitesti, unde, impreuna cu Virgil Poleac organizeaza Muzeul de Arta. In 1980 se muta in Bucuresti si se dedica total picturii in atelierul sau de pe Strada Biserica Amzei. In 1985 cumpara o casa de vara la Radesti, judetul Arges. La inceputul lui 1990 este chemat de catre studentii Academiei de Arte din Bucuresti si devine profesor, iar intre anii 2000 si 2006 este decan si apoi rector al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti. In 2006 se retrage din invatamantul artistic, dedicandu-se exclusiv lucrului in atelier si producerii propriilor albume de arta. Cateva dintre expozitiile cu valoare personala pentru artist sunt cele din 1984 la Galeria IMS din Oslo, 1987 la Galeria Marais din Paris, 1999 „Maculata conceptie” la Muzeul Literaturii din Bucuresti, 2000 la Muzeul National de Arta din Bucuresti, 2002 la Muzeul National de Arta din Cluj-Napoca si 2005 la Palatele Brancovenesti de la Mogosoaia.

Printre cele mai importante serii de lucrari se numara cea de desene inspirate de lumea scriitorilor sud-americani (nuvelele Incredibila si trista poveste a candidei Eréndira si a bunicii sale fara suflet, Blacamán cel bun, vanzatorul de miracole si Un domn foarte batran cu niste aripi uriase de Gabriel Garcia Márquez si romanul Razboiul sfarsitului lumii de Mario Vargas Llosa), desenele pe panza „Anabasis”, „Bacantele”, „Saturnaliile” si „Erotika Biblion”, desenele in lemn traforat „Cainele pamantului” si „Anabasis”, picturile din ciclurile portretelor „Pasararul”, „Omul cu capra” si „Omul cu pisica” sau ale peisajlor de la Radesti. Un alt aspect important al creatiei sale este reprezentat de desenele la lumea fantastica a scrierilor lui Stefan Agopian, romanele Fric, Sara si Tobit, dar si de opera fotografica a artistului, care infatiseaza spatiul intim al atelierului.

In ceea ce priveste opera, se remarca spiritul apropiat de postmodernism al personalitatii artistice a lui Sorin Ilfoveanu, care practica in opera sa un fel de citationism cultural, configurand teme si motive provenite din diverse momente ale istoriei artei, reasamblandu-le si reinterpretandu-le  inainte de a le proiecta plastic. Lucrarile sale reflecta cu prioritate o sinteza personala de elemente culturale „interiorizate”, ce nu se confunda cu constiinta unei rupturi fata de trecut, care ar fi specifica spiritului modern, ci cu o asimilare a acestuia intr-o maniera proprie, artistul decupand din trecut unele etape de care se simte cu predilectie atras. Eclectismul de surse de inspiratie de facutura traditionala, valorificate ordotox (iar nu parodic) poate reprezenta un simptom postmodernist integrabil orientarii revitaliste, istoriciste. Caracteristica operei sale este baza solida a traditiei pe care se intemeiaza discursul sau plastic, artistul asezand pe temeiul acesteia o opera puternic ancorata in contemporaneitate.