Ziaristul italian Dario Fertilio a publicat in aprilie volumul ,,Muzica pentru lupi”- o marturie despre unul din cele mai teribile episoade din timpul regimului comunist din Romania: „experimentul Pitesti”. Dario Fertilio este autorul mai multor volume despre ipostazele totalitarismului in secolul al XIX -lea. Dario Fertilio este jurnalist la Corriere della Sera si autorul mai multor volume despre libertatea de comunicare, totalitarism, conditia intelectualilor in lumea moderna.
In inchisoarea de la Pitesti, intre 1949 si 1952, un grup de detinuti condusi de Eugen Turcanu a torturat, uneori pana la moarte, peste o mie de detinuti politici, cu scopul de a-i „reeduca”. Inca nu se cunoaste numarul exact al celor care au murit in urma torturilor menite a „spala creierul” opozantilor: se estimeaza un numar cuprins intre 100 si 200 detinuti.
,,Am avut mereu un interes deosebit pentru Romania, dar el a fost mai ales literar, cultural. (...) Ii apreciez pe Eliade, Cioran, Ionesco. Unul din lucrurile pe care le auzeam, inainte de 1989, despre Romania lui Ceausescu, privea lipsurile populatiei. In Romania se ajunsese la o situatie limita, in comparatie cu alte tari din blocul sovietic, pe care le-am studiat. Am decis sa scriu o carte despre Pitesti la o conferinta despre comunism, in Franta. Erau multi romani printre invitati si interventia unei cercetatoare mi-a atras atentia in mod deosebit. A vorbit despre torturile pe care le-au suferit, timp de cativa ani, dizidentii regimului, inchisi la Pitesti. (...) Nu era prima oara cand ma ocupam de consecintele “totalitarismului”, scriind despre formele pe care le-a luat, in diferite parti ale lumii: de la Iugoslavia pana in Uniunea Sovietica.
Apoi a inceput munca cea grea, care a durat aproape doi ani. Nu am gasit in Occident prea multe carti care sa vorbeasca despre inchisorile din Romania pe vremea comunismului, mai ales despre Pitesti. Exista ceva material in franceza sau engleza. Asa ca am apelat la prieteni, care m-au ajutat cu traducerea celor cateva volume in tema, aparute la edituri romanesti, fara de care mi-ar fi fost imposibil sa scriu cartea.
Apoi, am fost de trei ori in Romania: prima oara, pentru a scrie un material pentru Corriere della Sera, despre cultura italiana. Apoi, in calitate de organizator al celei de-a patra editii a evenimentului “Memento Gulag”, la Bucuresti. A treia vizita am facut-o in forma privata, pentru a incerca sa descopar, dupa zeci de ani, acele senzatii, parfumuri, pe care le-ar fi putut avea protagonistii cartii. Pentru ca “Muzica pentru lupi” nu este o naratiune istorica, ci “evocativa”…
Pentru a ma documenta cu privire la efectele torturilor de la Pitesti asupra protagonistilor, am citit studiul unui psiholog care a vorbit cu multi dintre supravietuitori, de obicei reticenti cu privire la interviuri si expunerea mediatica. Am incercat sa reprezint umanitatea din fiecare dintre personajele descrise. Exista, in fiecare dintre noi, cate un sambure din acele personaje. Nu am facut un efort supraomenesc pentru a incerca sa ma pun in pielea fiecaruia dintre ei. Deci, ii simt pe toti protagonistii aproape de mine, inclusiv pe seful tortionarilor, Turcanu. In una din ultimele scene ale cartii, am incercat sa-mi imaginez de ce Turcanu se simtea, la sfarsit, el insusi tradat si neinteles: pentru ca era convins ca ceea ce a facut era pentru o cauza superioara. El se astepta chiar sa fie rasplatit pentru faptele sale” a declarat Dario Fertilio, intr-un interviu acordat pentru Hotnews.
,,Eu cred ca mesajul cartii este unul plin de optimism, din doua motive. Primul, pentru ca am vazut ca multi dintre supravietuitori au reusit sa se intoarca la normalitate. Chiar dupa ce au suferit episoade extreme de violenta, protagonistii au gasit energia vitala de a se redresa. In al doilea rand, acel regim care a dat nastere unui experiment precum cel de la Pitesti, a fost doborat. Regimul comunist roman a fost condamnat de istorie si va ramane ca unul din cele mai triste si mai sumbre episoade ale secolului al XIXlea” a mai declarat jurnalistul italian.
,,Am avut ca, in Romania, se prefera ca episodul “Pitesti” sa fie lasat sub tacere. Prin Pitesti, s-a ajuns la un grad extrem de oroare. As putea spune ca este cel mai inalt grad de oroare realizat vreodata intr-o inchisoare sau intr-un lagar. Iar Romania detine acest trist record. Poate ca exista un fel de sentiment de rusine nationala: poate se incearca uitarea unui episod despre care exista teama ca ar afecta perceptia celorlalte tari europene despre Romania. E vorba de un caz- limita, care poate aminti, pe alocuri, de vampiri, de Dracula, personajul lui Bram Stoker. Episodul “Pitesti” ar putea alimenta, implicit, o alta serie de legende sau prejudecati. Nu e o intamplare ca eu am ales tocmai acest titlu, inspirat din cartea lui Stoker, <Muzica pentru lupi>” a conchis jurnalistul Dario Fertilio.
