21 Sep 2019 | Vremea în : °C
Bitpress

Spatiul romanesc. Lipcani - Radauti, un pod prea indepartat (galerie foto)

La 17 iunie1429, domnitorul Alexandru cel Bun ii intareste unui boier 6 sate pe malul Prutului unul dintre aceste fiind Medvica de pe Prut – numele mai vechi al Lipcanilor. Aceasta danie este primul atestat, dar vechimea asezarii coboara pana inaintea descalecatului lui Bogdan Voda, marturie fiind mormintele comune din perioada invaziilor popoarelor nomade. Aceasta asezare din tinutul Hotinului a fost de mai multe ori devastata de invadatori, populatia a fost luata in robie sau nimicita. In secolul al XVII-lea localitatea de pe Prut poarta deja numele de Lipcani nume provenit din limba turca (lipcan, curier, trimis).

‚‚Satul lipcanului’’ cum ii spuneau localnicii este mentionat ca ‚‚Podul Lipcanilor’’ in 1654, probabil pentru ca pe aici era traseul unui drum comercial cu vad (sau pod) peste Prut, drum care unea Polonia cu porturile de la gurile Dunarii si Marea Neagra.

Prigoana tarista a obligat multi evrei sa caute adapost in alte zone, asa ca era firesc ca in acest vad comercial sa se aseze multe familii de refugiati evrei, stare de fapt consemnata de recensaminte. De exemplu, in 1837, functiona doar o singura biserica si 10 sinagogi, iar in 1848 in Lipcani traiau 352 familii de evrei. In 1897, Lipcanii numarau 6.865 de locuitori cu o majoritate evreiasca clara: crestini (majoritatea ortodocsi) - 2156, evrei – 4410. Inundatiile (1889, 1910), epidemiile (de difterie 1877) si incendiile (1853, 1910) catastrofale, dar si consecintele celor 2 razboaie si a prabusirii URSS au dus la descresterea populatiei si i-au modificat si compozitia etnica.

Daca la sfarsitul secolului XX in Lipcani traiau cam 7600 oameni, date recente indica la nivelul anului 2008 doar 5043 de locuitori romani, rusi si ucraineni, populatia iudaica scapata de teroarea hitlerista si stalinista raspandindu-se in toata lumea. Dar scaderea recenta si vizibila a populatiei orasului este in primul rind consecinta stagnarii economice a zonei urmare fireasca a asa-ziselor privatizari, de  fapt in cele mai multe cazuri insusiri abuzive si ramase nepedepsite de bunuri publice.

Acum, foarte multi dintre locuitorii zonei isi pun sperantele in podul care ar trebui sa lege Lipcanii moldovenesti de Radautii romanesti. Deja scontandu-se pe frontiera Moldova – UE s-au si vandut terenuri apropiate de soseaua care uneste cele doua maluri ale Prutului.

Podul Lipcani – Radauti care a legat multa vreme cele doua maluri ale Prutului a fost distrus (in 1941) de armata rosie aflata in retragere, a  fost reconstruit de armata germana careia ii era necesar pentru ofensiva si apoi aruncat in aer tot de germanii care se retrageau in 1944. Din 1944 podul care lega localitatile Radauti si Lipcani a ramas doar in stare de vestigii de razboi pana in urma cu cativa ani cand a fost reconstruit (si) cu fonduri europene. Reconstruit, dar nu si pus in functie.

Podul este aproape gata, constructia este terminata si de peste 3 ani partea moldoveneasca este gata de a intra in functie, mai este necesara completarea infrastructurii la partea romaneasca, infrastructura ceruta de un punct de frontiera realizat conform standardelor UE. Este ciudat faptul ca celebrul vizitator de poduri, podete si sosele de la Cotroceni n-a facut nimic pentru a grabi momentul taierii unei panglici care ar fi o prima masura de apropiere efectiva intre doua cele maluri ale Prutului, intre cele doua state romanesti incremeite in deja departata epoca a romanticelor si ineficientelor poduri de flori.

Punerea in functie a podului Lipcani – Radauti ar fi prima manifestare serioasa, consistenta a intentiei de apropiere de Europa din partea Moldovei si de ajutor efectiv din partea Romaniei, mult prea darnica in promisiuni si mereu restanta la capitolul realizari. in centrul localitatii Lipcani in apropierea podului exista deja amplasata si placuta indicatoare ‚‚Botosani 100’’, semn al dorintei moldovenilor de a se conecta la Romania, pentru ca – repet - in cazul podului Lipcani – Radauti partea moldoveneasca asteapta de 3 ani ca fratii romani sa-si termine partea lor de treaba. Punerea in functiune a podului ar face ca inca o sursa de apropiere moldo-romana sa-si arate efectele pozitive in primul rand la nivel local si regional. Nu c-as vrea sa modific agenda prezidentiala dar poate ca o serie de vizite la nivel inalt (cu care ne obisnuise Traian Basescu) ar grabi termenul de dare in folosinta a unui pod foarte important si pana acum – nu inteleg de ce – foarte departat de prioritatile Cotroceniului.



Taguri:
Comentează

Pentru a comenta, te rugăm să te autentifici sau să te înregistrezi
Te rugăm să te autentifici sau să te înregistrezi
MAI MULTE ARTICOLE DESPRE:
Momentan nu există recomandări bazate pe conținutul acestui articol. Trimite tu un articol pe această temă.
Bitpress
ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER

Abonează-te pentru a primi buletinul de știri prin email. Fără SPAM !

Bitpress
CURS VALUTAR
20 septembrie 2019

AED 1,1685 +0.18 %
AUD 2,9158 +0.15 %
BRL 1,0298 -1.20 %
CAD 3,2356 +0.35 %
CHF 4,3319 +0.19 %
CNY 0,6056 +0.30 %
CZK 0,1831 -0.05 %
DKK 0,6352 +0.05 %
EGP 0,2632 0.00 % -
EUR 4,7432 +0.04 %
GBP 5,3799 +0.64 %
HRK 0,6408 +0.03 %
HUF 1,4261 +0.08 %
INR 0,0604 +0.50 %
JPY 3,9747 +0.21 %
KRW 0,3613 +0.70 %
MDL 0,243 +0.08 %
MXN 0,2208 +0.14 %
NOK 0,4773 -0.46 %
NZD 2,6953 -0.35 %
PLN 1,0917 +0.05 %
RSD 0,0404 0.00 % -
RUB 0,0673 +0.75 %
SEK 0,4432 +0.32 %
THB 0,1409 +0.43 %
TRY 0,7532 +0.45 %
UAH 0,1746 +0.29 %
USD 4,2921 0.00 % -
XAU 207,5291 0.00 % -
XDR 5,8861 0.00 % -
ZAR 0,2901 0.00 % -

Mai mult
...
...
100% Romanesc, la Filarmonica Pitesti

„Cumințenia pământului” și jalnica cerșetorie la care se dedă guvernului tehnocrat

Poezie pentru pereti - Festivalul Primavara Poetilor, la Pitesti


Strângere de fonduri pentru realizarea unui film despre "Experimentul Piteşti"


Despre cum am mers la o piesa de teatru pe care nu as fi vrut sa o vad

,,Avem memoria scurta” - un editorial marca ,,Timpul muscelenilor". Cititi noul numar!

Carmen Dumitrache: ,,Poetul Virgil Diaconu nu a ramas pe drumuri”

Revista „Arges”, in bataia vantului?