01 Aug 2021 | Vremea în : °C
Bitpress
Restart după 31 de ani de politică și administrație falimentare?

Restart după 31 de ani de politică și administrație falimentare?

La trei decenii de la Revoluție, privind la modul în care Argeșul a rămas în urmă din toate punctele de vedere - abia mai rivalizând cu județe modeste din sud -, putem vorbi, fără teama de a fi subiectivi, despre un faliment al clasei administrative și politice din Argeș. Suntem singurul județ din țară care are munți, nu și o stațiune montană! De asemenea, avem cel mai spectaculos drum din Europa, dar care nu este de importanță națională și care este deschis doar patru luni pe an! Suntem singurul județ cu un oraș municipiu reședință de județ fără parc industrial. Avem aici unul dintre investitorii cu cea mai mare contribuție la PIB-ul țării, dar nu și infrastructura necesară. Avem o zonă de sud cu un potential agricol considerabil, dar departe de dezvoltarea pe care ar fi putut să o aibe.

Recent, pe marginea acestei radiografii, au discutat, la aceeași masă, parlamentarii de Argeș, reprezentanți ai mediului de afaceri și cei ai administrației publice locale și județene. Printre ei, oameni vechi sau oameni noi, oameni care ne-au reprezentat modest sau mai deloc și oameni care, declarativ, susțin că își vor da tot interesul. Dar nu despre asta a fost vorba, ci despre un nou restart, despre un fel de trezire în al doisprezecelea ceas. Intenția Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș este ca, dincolo de diferendele politice, toți actorii din politică, administrație și business să acționeze în numele unei agende comune.

E greu să acorzi prezumția de bunăcredință după 31 de ani de neputință, la fel cum este inutil și neproductiv să rămâi blocat într-o zonă de scepticism. Partea bună, după două ore de declarații foarte interesante, de altfel, este că întâlnirile vor continua să aibe loc lunar, pe teme concrete, următoarea întâlnire urmând să se concentreze, spre exemplu, pe amendamentele necesare ca Legea parteneriatului public-privat să devină funcțională. Vom urmări cu interes modul în care toți actorii prezenți la întâlnire se vor implica, motiv pentru care vă vom prezenta, detaliat, care sunt problemele supuse dezbaterii și optica asupra acestora.

Reprezentanții Dacia Renault cer același lucru de ani de zile: infrastructură!

Să tot fie vreo 20 de ani, dacă nu mai bine, de când președinții Dacia Renault tot cer Guvernului să pună la punct infrastructura care să le ușureze transportul către extern, mai ales că uzina de la Colibași este cel mai mare exportator al României. Autostrada Pitești-Sibiu, după foarte mulți ani de tergiversare, în sfârșit este… under construction. Din fericire, acest proiect de infrastructură este la acest moment o prioritate investițională pentru actuala guvernare. Chiar și așa, necesitățile nu se opresc la această autostradă. Prezent la întâlnirea cu autoritățile, Iulian Albu, director adjunct al departamentului ,,Afaceri Publice” al Daciei Renault, a punctat câteva dintre proiectele de infrastructură care ar ușura nu doar transportul dinspre și către Dacia Renault, ci și viața de zi cu zi a locuitorilor, dar și dezvoltarea socio-economică a zonei. Iată câteva dintre prioritățile punctate:

*Conexiune trafic greu Platforma Dacia - DN 73 - stație LukOil  Mărăcineni - Autostrada  A1 - Pitești zona industrială Depozitelor (cu pod hobanat peste râul Argeș pentru intrare în Pitești)

Principale avantaje:

- timp de tranzit optimizat la principalele magistrale de transport rutier în zonă;

- devierea traficului greu din zona Mall Pitești, nod acces rutier principal cu un grad ridicat de aglomerare la intrarea de nord în Pitești;

- asigurarea conectării directe a Platformei Dacia cu viitoarea autostradă Pitești-Sibiu;

- conectare directă intrare/ieșire zona industrială Pitești la DN73 - Câmpulung - Brașov;

* Centura de Vest a orașului Pitești: Bascov - Valea Ursului - Smeura – Albota

Principale avantaje:

- timp de tranzit optimizat și legătura cu viitorul drum expres Pitești - Craiova cu DN7 (Pitești-Râmnicu Vâlcea);

- devierea traficului greu pe zona de vest a municipiului Pitești și descongestionarea traficului în zona de Nord din Pitești și în zona Bascov;

- reducerea poluării și a emisiilor de noxe generate de traficul rutier la tranzitarea orașului Pitești;

- realizarea completă a centurii rutiere a municipiului Pitești, prin asigurarea legăturii cu autostrada A1.

* Bretea de acces direct, din zona Podul Viilor - Mall Pitești, la autostrada A1, pe sensul către către București (imediat după Podul Viilor).

Principale avantaje:

- acces rapid la Autostrada A1 la ieșirea din Pitești;

- descongestionarea sensului giratoriu de la Petrom;

- facilitare acces dinspre Ștefănești și Mioveni spre Pitești;

- reducerea poluării și a emisiilor de noxe generate de traficul rutier în zona Podul Viilor - Mall Pitești - Giratoriu Petrom;

* Linie de tramvai Mioveni-Pitești, cu facilitarea accesului în zona centrală a municipiului Pitești

Principale avantaje:

- optimizarea traficului auto pe drumul de acces Mioveni-Pitești;

- descongestionarea sensului giratoriu de la Petrom.

Drumul expres Pitești-Mioveni ar putea fi finanțat prin PNRR

Despre o parte dintre proiectele de infrastructură puse pe masă de către reprezentantul Dacia Renault s-a discutat și la întâlnirile administrației municipale piteștene cu mediul de afaceri. Treburile nu stau chiar așa de simplu, dar după atâta vorbărie care trenează de ani de zile un început trebuie să existe.

,,Legat de propunerea celor de la Dacia, conexiunea directă între platforma Dacia și zona industrială Depozitelor se suprapune cu Drumul Expres Pitești-Mioveni. Am discutat cu cei de la CNAIR, împreună cu doamna prefect, am văzut soluția lor, doar că această conexiune cu Calea Depozitelor era făcută pe jumătatea proiectului cu Lunca Argeșului. Abia semnasem contractul pe fonduri europene și nu mai puteam face acest lucru. Cei de la CNAIR s-au repliat și căutăm alte soluții să ne legăm cu Calea Depozitelor. Săptămâna viitoare (n.r. săptămâna asta) voi prezenta doamnei prefect o variantă cu care să ne legăm de Calea Depozitelor fără să afectăm nicio clădire sau propritate privată și care va ajuta și proiectantul, care se temea de apropierea de podul de la Budeasa.” a declarat primarul Cristian Gentea.

Prefecta județului Argeș, Emilia Mateescu, cea care a intermediat întâlnirea între reprezentanții CNAIR și cei ai Primăriei Pitești, a confirmat că și săptămâna aceasta va avea loc o nouă rundă de întâlniri. De data aceasta se va merge direct în teren pentru a vedea cum stau lucrurile nu doar pe hârtie. Dincolo de drumul expres Pitești-Mioveni, se va discuta și despre centura de vest a Piteștiului. Despre care, da, s-a mai discutat...

Prefecta Emilia Mateescu susține că sunt mari șanse ca drumul expres să fie finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru că degeaba găsești cele mai bune rute de realizare a infrastructurii dacă... nema bani. Mai este, însă, un aspect: pentru a putea accesa banii, e nevoie de un proiect de fezabilitate. Nu-l ai la timp, ai pierdut trenul! De asemenea, toate administrațiile locale și județene se vor bate pe acei bani. Cei mai eficienți îi vor câștiga. Vom vedea cât de eficientă va fi echipa care astăzi reprezintă interesele Argeșului.

Ținând cont de complexitatea proiectelor, deputatul liberal Daniel Constantin a sugerat că ar trebui format un grup de lucru care să se ocupe special de zona de infrastructură.

Deputatul Ionuț Moșteanu atrage atenția: tren ușor, întreținere costisitoare!

Este cert că Mioveniul și Piteștiul sunt două orașe foarte strâns legate de interese socio-economice și nu numai. Tocmai de aceea legătura dintre cele două a generat numeroase propuneri care, până la acest moment, nici măcar nu sunt bine cristalizate. Mai mult, deputatul USR PLUS, Ionuț Moșteanu, atrage atenția că administrațiile trebuie să se gândească foarte bine și la costurile de după implementarea proiectelor. Spre exemplu, realizarea unui tramvai ușor sau a unui tren presupune costuri ulterioare pe care primăriile celor două orașe trebuie să se asigure că le pot susține. 

,,Am discutat în campanie despre un tramvai ușor sau un tren care să lege Piteștiul de Mioveni. Totul trebuie să înceapă cu un studiu de fezabilitate și aici încurajez administrațiile din Pitești și Mioveni să se asocieze să facă acest studiu. Discuția trebuie împărțită în două părți mari: partea de investiție, de infrastructură în CFR, de costuri și realizare și partea de întreținere și costuri de operare. Cât ar putea costa întreținerea acestui serviciu, cât ar putea să se scoată din bilete, plata pe subvenții cum se împarte între cele două entități? Discuțiile acestea trebuie începute înainte de a demara orice altceva. Spre exemplu, legat de costurile de operare, la Metroul bucureștean este nevoie, în fiecare zi, de dimineață până seara, 1 milion de lei de la bugetul de stat. Acesta este un lucru la care trebuie să ne întâlnim de la început, cum acoperim costurile operaționale. Eu sper ca proiectul să iasă.” a declarat deputatul Ionuț Moșteanu, adăugând că este dispus să aducă în Argeș specialiști de la Ministerul Transporturilor pentru a sprijini punerea la punct a acestui proiect.

Investițiile private prind avânt la Curtea de Argeș. Statul rămâne în continuare repetent la capitolul infrastructură!

Și la Curtea de Argeș nevoia de infrastructură este la fel de mare. Orașul aproape a fost blocat de mașini, cu atât mai mult cu cât acesta nu are o centură ocolitoare, ca toate orașele civilizate ale României. Investitorii din zonă au solicitat parlamentarilor de Argeș să facă o prioritate din a face lobby pentru această centură. Ion Bican este director al societății Cleaning Equipment SRL, membră a grupului germen Kärcher.  Societatea are 750 de angajați și proiecte de investiții substanțiale până în 2030. Ca și Dacia Renault, societatea suferă de pe urma infrastructurii rutiere de toată jena.

,,Avem zilnc 20 de camioane care pleacă de la noi spre toate colțurile lumii și alte 15 care se întorc. Până la finele lunii viitoare acest număr se va dubla, întrucât am deschis o fabrică de curând. Avem nevoie de un drum adecvat acestor condiții. Ceea ce este acum nici nu vreau să descriu, e departe de ceea ce ar trebui să fie. Trebuie luată în calcul o centură reală a orașului Curtea de Argeș. Dacă acum 10-15 ani traversai în câteva minute orașul, acum, în orele de vârf, îți trebuie o jumătate de oră să ajungi dintr-un capăt în celălalt. În plus, avem nevoie de un sistem de transport civilizat pentru cei 750 de angajați.” a declarat directorul Ion Bican.

Grupul german Kärcher tocmai a realizat o investiție de 20 milioane de euro în extinderea fabricii de la Curtea de Argeș. În 2022, Kärcher România estimează că fabrica va ajunge la o capacitate de producție de 4,2 milioane de unități, ce vor fi exportate în toată lumea. Tot pe aceleași drumuri!

,,Nu am văzut în planurile administrației din Curtea de Argeș centura orașului.” a reclamat deputatul PSD Nicolae Pavelescu. Arătat cu degetul de propriul coleg de partid, primarul Curții de Argeș, Constantin Panțurescu, a declarat că ,,am făcut solicitări la Ministerul Transporturilor și CNAIR de anul trecut”. Edilul a amintit că Primăria Curtea de Argeş a câştigat un proiect european de aproximativ 10 milioane de euro pentru modernizarea transportul public de călători. Proiectul vizează reabilitarea a două tronsoane rutiere, amenajarea staţiilor de transport, realizarea unei autobaze, inclusiv a infrastructurii tehnice aferente acesteia. De asemenea, vor fi achiziţionate 14 autobuze electrice şi vor fi amplasate staţii de încărcare electrică, implementându-se sisteme de management inteligent al traficului şi de e-tiketing. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni, până la 30 iunie 2022. În acest moment, proiectul se află în stadiul de licitație publică. Va continua să fie o problemă, însă, lipsa unui transport civilizat între Curtea de Argeș și localitățile învecinate. Bună parte dintre angajații investitorilor din Curtea de Argeș sunt din localitățile limitrofe.

,,Argeșul este singurul județ, din cele 22 de județe montane, care nu are o pârtie de ski!”

,,Argeșul este monocolor, monoindustrial, ceea ce reprezintă un pericol. Trebuie să dăm atenție potențialului enorm pe care îl au agricultura și turismul!” a atras atenția omul de afaceri Gheorghe Badea, primvicepreședinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș. ,,Turismul modern are o mare contribuție la PIB, între 7 și 12%  în Spania, Grecia, Elveția sau Austria. Și noi, în România, avem condiții extraordinare. Brașovul are Poiana Brașov, Vâlcea are Căciulata și domeniul schiabil de la Vidra. Doar Argeșul este singurul județ, din cele 22 de județe montane, care nu are o pârtie de ski, nu are o stațiune turistică. E jenant pentru toți! Hai să ne trezim și să lucrăm pentru binele acestui județ!” a mai declarat Gheorghe Badea, făcând apel către toți cei care stau, de ani de zile, cu fundul pe o mină de aur.

Transfăgărășanul – Cenușăreasa turismului românesc

Transfăgărășanul este cel mai elocvent exemplu despre cum poți să-ți bați joc de turismul unui județ. Deși a fost declarat cel mai frumos și spectaculos drum din Europa, nu a fost inclus nici măcar în categoria drumurilor de importanță națională. De către niciun Guvern!

,,În 30 de ani, indiferent de clasa politică ce a fost la putere, nu am înțeles de ce acest Transfăgărășan nu a reprezentat pentru clasa politică românească un obiectiv de importanță națională. E un subiect care ar trebui să dea tuturor de gândit. De ce? Pentru că noi, care ne aflam în fruntea oștirilor și trebuia să cerem să ni se dea ceea ce ni se cuvine, nu am făcut-o.” a declarat Ion Mînzînă, președintele Consiliului Județean Argeș.

Deocamdată, Transfăgărășanul nu este nici măcar un drum deschis. CNAIR, indiferent de conducere, s-a opus vehement ca acesta să fie accesibil turiștilor mai mult de patru luni pe an, chiar dacă instanța a decis între timp că închiderea lui trebuie făcută doar atunci când condițiile meteorologice nu sunt prielnice. 

,,Turismul pe Transfăgărășan poate dezvolta mii de locuri de muncă. Asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm acele copertine care nu costă o avere și pe care le putem face și prin parteneriat public-privat. Transfăgărășanul trebuie să rămână deschis 365 de zile.” a declarat omul de afaceri Gheorghe Badea.

Problema Transfăgărășanului se află acum în curtea PNL

În acest moment, la conducerea CNAIR avem un director PNL: Mariana Ioniță, susținută și promovată de către Ludovic Orban, președintele PNL. Ludovic Orban, așa cum spun liberalii, ar fi un prieten al Argeșului. Iată un bun prilej să o dovedească! Deocamdată, doamna Ioniță a demonstrat că nu e deloc prietenoasă cu județul nostru. Omul de afaceri Dumitru Grecu a obținut în instanță decizia ca Transfăgărășanul să fie închis doar dacă o impun condițiile meteorologice. Ce a făcut doamna Ioniță? A schimbat normativul prin care Transfăgărășanul se închidea la 30 octombrie cu unul prin care acesta trebuie să se închidă cu 10 zile mai devreme!

Parlamentarii USR PLUS, Ionuț Moșteanu și Narcis Mircescu, au avut deja o discuție cu conducerea CNAIR. De două ori! Deocamdată, degeaba! Speră ca până la începutul verii să obțină și rezultate. Poate parlamentarii liberali vor fi puțin mai convingători... Spre exemplu, deputatul PNL Daniel Constantin este convins de faptul că ,,Transfăgărășanul poate fi un simbol al Argeșului” și și-ar dori ca ,,toată lumea să fie mobilizată pentru că Transfăgărășanul este o prioritate și pentru zona legislativă”. Cum spuneam, problema fiind în curtea PNL, așteptăm să vedem dacă liberalii argeșeni vor reuși să convingă conducerea CNAIR măcar să respecte o hotărâre judecătorească.

Simona Bucura Oprescu: ,,Mi-aș dori ca parteneriatul public-privat să fie primul proiect mare al parlamentarilor de Argeș.”

,,Nu putem să jucăm toate cărțile, în Argeș, doar pe Dacia!” – este și avertismentul deputatului PSD Simona Bucura Oprescu. O lege funcțională a parteneriatului pubic-privat ar putea sprijini cu adevărat Argeșul, cu atât mai mult cu cât fondurile de la stat nu au fost niciodată generoase, la fel cum administrația județeană sau locală nu s-a dovedit niciodată prea eficientă în a le atrage. De fondurile europene, nu mai vorbim! ,,Parteneriatul public-privat este cel mai important proiect pentru care noi, parlamentarii, trebuie să intervenim. Nu putem să jucăm toate cărțile, în Argeș, doar pe Dacia. Trebuie să găsim zone de dezvoltare în toate zonele județului. Unde nu este finanțare de la stat, putem găsi sprijin din zona privată. Hai să ne punem la masă și să discutăm despre normele de aplicare, pentru că acolo sunt problemele, nu la lege! Mi-aș dori ca acesta să fie primul proiect mare al parlamentarilor de Argeș.” a declarat deputatul PSD.

În asentimentul acesteia a fost și deputatul USR PLUS, Ionuț Moșteanu, care a propus ca pe 27 mai să aibă loc o nouă întâlnire special pe această temă, la sediul Camerei de Comerț și Industrie.

Parcurile industriale, încă la nivelul de deziderat

Prin parteneriat public-privat s-ar putea face inclusiv parcurile industriale; acelea multe, pe care nu le avem…

,,S-a vorbit despre nevoia de parcuri industriale. Am fost în Franța și am văzut cel mai mare parc industrial al lor. 20 de ani le-a luat numai să rezolve problema proprietății. Cred că noi trebuie să modificăm și legislația proprietății și cea urbanistică astfel încât, măcar de aici înainte, să fim mai rapizi și nu doar să vorbim despre parcuri industriale, ci să și le facem, că nu avem niciunul în Argeș.” a declarat deputatul Simona Bucura Oprescu.

,,Ține de autoritățile locale, ține de primari și de Consiliile Locale, de capacitatea acestora de a se organiza și de a pune teren la dispoziție în acest sens. Cele care nu au, există posibilitatea să facă exproprieri. Nu e musai ca parcul să fie în zona centrală a orașului, poate fi în zona limitrofă a orașului, poate chiar în unitatea administrativ-teritorială vecină.” a complerat prefecta Emilia Mateescu. 

Birocrația omoară, în continuare, România! Dar mai ales mediul privat!

Birocrația cu care se confruntă mediul de afaceri dar și simplul cetățean a fost o altă problemă pusă pe tapet. George Caval, președintele CCI Argeș, a adus la cunoștința parlamentarilor de Argeș doar câteva dintre problemele cu care se confruntă, în materie de fiscalitate și legislație. Iată câteva dintre solicitările formulate către parlamentarii de Argeș:

*legislație stabilă și predictibilă; respectarea strictă a prevederii potrivit căreia modificările la Codul Fiscal se pot face cu minimum 6 (șase) luni înainte de intrarea lor in vigoare;

*centralizarea bazelor de date ale instituțiilor publice, astfel încât contribuabilii să poată accesa unitar și rapid toate informațiile relevante;

*dezvoltarea pe site-ul ANAF a unei rubrici tip FAQ (Frequently Asked Questions) care să capitalizeze ansamblul clarificărilor cerute de contribuabilii instituției prin intermediul ,,Spațiului Virtual Privat”. Practic, astăzi se cer clarificări de către zeci de mii de contribuabili pe aceleași probleme iar timpul de răspuns este de 30 zile!

*obligația de acceptare a documentelor eliberate de către persoanele juridice private în format electronic, care au o semnătură electronică calificată, în scopul furnizării serviciilor publice către beneficiar;

*transmiterea documentelor solicitate de către autoritățile publice, exclusiv prin poștă electronică, corelata cu eliminarea deplasărilor la ghișeele instituțiilor publice pentru obținerea diverselor documente;

*crearea, în cadrul primăriilor și consiliilor județene, a unui ,,ghișeu unic virtual”;

*modificarea de urgenta a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, având în vedere că prin Legea 101/2021 a fost reintrodusă obligativitatea depunerii anuale a Declarației privind beneficiarul real (chiar dacă nu a intervenit nicio modificare față de precedenta declarație) și totodată a fost reintrodusă această obligație și pentru persoanele juridice care au asociați doar persoane fizice. Modificarea va ajuta atât contribuabilul care nu mai pierde timp, dar și Oficiul Registrului Comerțului care va fi sufocat de formalitatea înregistrării și procesării anuale a celor peste 1,4 milioane de Declarații pentru persoanele juridice înregistrate în România.

*modificarea prevederilor art.145 alin.4 din Codul Muncii în sensul corelării concediului de odihnă anual plătit de societate la numărul de zile de muncă efectuate de către respectivul salariat, nefiind corectă situația actuală în care angajatorul trebuie să suporte costul unui astfel de concediu pentru salariați care, în fapt, nu au prestat muncă pentru el;

*modificarea prevederilor art.78 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în sensul eliminării sau reducerii taxei impuse persoanelor juridice în cazul în care nu au angajat persoane cu handicap, ori menționarea faptului că în contul sumei integrale ce ar trebui virate către stat, companiile să poată achiziționa produse și servicii de la unități protejate. În practică, angajatorii nu găsesc persoane cu handicap disponibile pentru angajare, astfel că taxele sunt tot mai mari;

*modificarea normelor de aplicare a Parteneriatului Public Privat pentru a permite mai multe investiții în beneficiul comunității.

,,Sistemul bugetar nu prea știe ce înseamnă să ți se modifice regulile în timpul jocului

Venită din zona privată, prefecta Emilia Mateescu a constatat rapid că digitalizarea la stat înseamnă tot lucrul cu... degetul. Nici Prefectura nu este departe de această realitate, dar speră să schimbe acest lucru în viitorul apropiat. 

,,Eu vin din zona privată și susțin în totalitate mediul de afaceri. În domeniul fiscal sunt absolut de acord ca modificările din legislația fiscală să nu intre în vigoare mai devreme de șase luni. Sistemul bugetar nu prea știe ce înseamnă să ți se modifice regulile în timpul jocului, de aia le și modifică. (...) Și eu știu, din propria experiență, că este greu să găsești persoane cu handicap care să lucreze în anumite industrii. Mi se pare o discriminare pozitivă să trebuiască să plătești în plus pentru că nu angajezi persoane cu handicap. Se știe că unele nu vor să muncească. Nu e normal să plătești o taxă pentru că nu ai găsit astfel de angajați. (...)Pentru guvernarea actuală, digitalizarea este o prioritate. În mod real, în acest moment, nu pot da un termen de realizare. Eu încerc să introduc digitalizarea în Instituția Prefectului. Sper ca în toate instituțiile să folosim semnătura electronică pentru a trimite informații, să avem un sistem generalizat, să trimitem documente scanate. Mi se pare o chestiune de evoluție absolut necesară.” a declarat prefecta Emilia Mateescu.

Oamenii de afaceri, invitați în Colegiul Prefectural

Camera de Comerț și Industrie, prin reprezentanții ei, a venit și cu o serie de modificări pe marginea legislației de mediu. Potrivit lui Silviu Badea, director general al Subansamble Auto Pitești, ,,în ultima perioadă am observat o redundanță a actelor normative și a reglementărilor în domeniul protecției mediului”. Potrivit acestuia, obținerea unei autorizații de mediu, obligatorie după realizarea investiției, se poate duce și până la un an și jumătate. ,,Dacă dosarul îmi stă la sertar, în loc de 15 zile, 2-3  luni, ca să se ducă investitorul să se milogească pe la uși, nu facem treabă!” a completat omul de afaceri Gheorghe Badea, referindu-se și la alte autorizații pentru care trebuie să aștepți mulți și bine după fundul statului.

Prefecta Emilia Mateescu i-a invitat pe oamenii de afaceri la Colegiul Prefectural, ca să-i privească direct în ochi pe directorii de deconcentrate și să-i întrebe personal și cât se poate de public de ce trenează lucrurile.

,,Am observat, din cele spuse, că sunt probleme de emitere a autorizațiilor de mediu. Și mie mi se pare inacceptabil ca mediul de afaceri sau orice persoană fizică să suporte neglijența și neatenția funcționarilor din mediul public și să se trezească că afacerea nu poate demara. Avem toată deschiderea să intați în ședința de Colegiul Prefectural să spuneți ce probleme aveți. Sistemul public este în serviciul cetățenilor și a mediului de afaceri. Și eu, până să ajung aici, am suportat neajunsurile sistemului public și mi-am propus să fac tot ce ține de mine să le diminuez.” a declarat prefecta Argeșului.

Problema urșilor, tranșată fără menajamente la Argeș

De departe cele mai vii dispute au fost suscitate de problema urșilor. Apărați de lege deși nu mai sunt pe cale de dispariție, aceștia au devenit de ani buni un pericol pentru locuitorii din zona de munte și nu numai. Argeșul se numără printre cele mai afectate județe.

,,Protecția animalelor este un subiect foarte sensibil. Din păcate, spațiul public a fost confiscat de către ONG-urile care se ocupă exclusiv de protecția animalelor. Foarte puțin s-a auzit vocea reprezentanților localităților sau a oamenilor care locuiesc în zonele montane afectate. Nu mai suntem în perioadă electorală și nu ar trebui să fie o problemă să ne expunem opțiunile și viziunea asupra suprapopulării cu urși a Județului Argeș. (…) Județul este suprapupulat cu urși, este periculos de frecventat. Localitățile montane sunt supuse unui pericol iminent și permanent.” a declarat directorul GIC, Silviu Badea.

George Caval, președintele CCI Argeș, a propus ca urșii agresivi să fie duși la zoo, iar surplusul să fie exportat, doar că… nicio țară nu vrea să-și pună populația în pericol.

Prefectul Emilia Mateescu a adus cel mai important argument, acela oferit de către Constituție care apără… cetățeanul. Sau ar trebui să-l apere… ,,Problema urșilor este una foarte gravă în județul nostru. În calitate de prefect primesc numeroase mesaje din partea cetățenilor afectați. Oamenii se tem. Constituția României apără drepturile și libertățile oamenilor. Este obligaia statului să apere oamenii, nu animalele. Prioritar este cetățăeanul, siguranța sa. Orice alte discuții în care urșii ar trebui protejați dincolo de protecția oamenilor nu ar trebui să existe. Se poate stabili o limită de urși necesară pentru ca specia să nu dispară – înțeleg că de aceea s-a interzis vânarea lor. Nouă ne e clar că specia nu e pe cale de dispariție, însă trebuie să stabilim dacă alegem ursul în detrimentul omului. Din punct de vedere constitutional nu sunt dubii, așa că legislativul poate să ia o decizie.” a declarat prefecta Emilia Mateescu.

De aceeași părere este și președintele CJ Argeș, Ion Mînzînă, care a subliniat că ,,niște ONG-uri nu sunt mai importante decât oamenii” și care a cerut ,,să trecem peste teama aceasta de a supăra niște organisme care se ocupă strict de protecția animalelor”.

,,În momentul în care s-a discutat bugetul de stat al României, am transmis ministrului Tanczos Barna că eu nu înțeleg abordarea României în sensul în care România poate scoate bani inclusiv din urs . Ungaria are 7% din PIB din vânătoare. Nu putem să transformăm România într-o mare rezervație naturală. În acest moment avem de apărat siguranța oamenilor și de respectat niște lanțuri trofice care au fost dintotdeauna. Sunt niște lucruri pe care inclusiv apărătorii mediului trebuie să le înțeleagă, dacă chiar sunt apărători ai mediului. Populația de urși din România, din an în an, se va dubla, pentru că se nasc tot mai mulți. Cred că în acest moment, chiar dacă pare că intrăm pe contrasens, fiecare dintre noi să ieșim cu un mesaj public.” a declarat deputatul PSD, Simona Bucura Oprescu.

Singurul mai moderat în declarații a fost deputatul PNL Daniel Constantin, care a spus că ,,trebuie să găsim o formulă care să fie agreată de întreaga societate”, ceea ce este o utopie în toată regula.

La închiderea ediției, Dorin Mărășoiu, proprietarul unui ocol silvic privat, anunța că ursul a ajuns și în sudul județului, în localități din zona Topoloveni. ,,Dacă vânătoarea nu va fi aprobată, în curând o să discutăm și în partea de sud de urși. Acest fenomen este ca urmare a creșterii numărului de urși, care sunt animale teritoriale și care, în căutarea de spațiu, coboară altitudinal. Vai de noi!” a avertizat Mărășoiu.

Nicolae Pavelescu, penalizat pentru derapaj

Singurul care a ieșit cumva din zona zen a discuțiilor constructive a fost deputatul PSD Nicolae Pavelescu. Acesta i-a atacat pe parlamentarii coaliției de guvernare, afirmând că una zic și alta fac. ,,Așa de mult se laudă cei de la PNL și USR că susțin județul Argeș încât au respins toate amendamentele depuse. Nu au susținut niciunul. E frumos să vorbești la masă, dar hai să vedem ce putem face concret fiecare dintre noi! Cum să dezvoltăm județul când actuala coaliție ne-a dat bani în Argeș mai puțin ca anul trecut? Vorbim ipotetic, din teorii, iar teoriile nu se pot pune în practică. Tot spunem: suntem pentru oameni: pentru care oameni?!” a declarat Pavelescu.

Senatorul liberal Dănuț Bica i-a dat o replică pe măsură: ,,Le reamintesc colegilor mei că nu poți veni cu câteva mii de amendamente la bugetul de stat, care nu fac decât să dubleze deficitul bugetar. Poți veni cu 700 și ceva de amendamente din județul Argeș doar dacă vrei să faci spectacol. În mandatul trecut am avut amendamente legate de proiectele județului meu. Toate au fost respinse.” a declarat senatorul Bica. ,,Dacă doream să facem amendamente de dragul amendamentelor puteam și noi, la Consiliul Județean, să facem amendamente ca să se asfalteze toate drumurile din toate comunele și erau foarte simplu de depus. Ar fi fost multe și apoi am fi reclamat de fiecare dată că nu s-au făcut, dar ar fi fost un demers pur demagogic.” a completat senatorul Narcis Mircescu.

Marele absent, primărița Elena Lasconi

În timp ce fiecare oraș și-a trimis un reprezentant la evenimentul realizat de CCI Argeș, primărița Câmpulungului, Elena Lasconi, nu a considerat necesar să onoreze evenimentul nici personal, nici prin intermediul vreunuia dintre consilierii săi. Probabil că nu era interesată nici de parcul industrial pe care Dacia Renault intenționează să-l dezvolte în zona Câmpulung, nici să cunoască oameni de afaceri care ar putea investi în orașul pe care îl conduce… Sau, pur și simplu, nu este interesată de evenimente care nu presupun și prezența presei naționale, căreia îi acordă numeroase ore din programul săptămânal, în detrimentul presei județene pentru care veșnic nu are decât… 30 de secunde.  

În loc de concluzii...

,,De noi toți depinde dacă această întâlnire va fi un exercițiu de imagine sau un început pentru o construcție benefică pentru întreg județul.” – este probabil cea mai corectă concluzie a evenimentului, concluzie trasă de președintele CJ Argeș, Ion Mînzînă. Ne vom dumiri asupra acestui aspect în perioada care va urma. Noi vom sta cu ochii pe ei și pe întreaga problematică pe care au expus-o!



Comentează

Pentru a comenta, te rugăm să te autentifici sau să te înregistrezi
Te rugăm să te autentifici sau să te înregistrezi
MAI MULTE ARTICOLE DESPRE:
Bitpress
ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER

Abonează-te pentru a primi buletinul de știri prin email. Fără SPAM !

Bitpress
CURS VALUTAR
30 iulie 2021

AED 1,1257 -0.23 %
AUD 3,0534 -0.44 %
BRL 0,8136 +0.44 %
CAD 3,3243 +0.05 %
CHF 4,5704 +0.21 %
CNY 0,6402 -0.22 %
CZK 0,1929 +0.05 %
DKK 0,6615 -0.02 %
EGP 0,2633 -0.04 %
EUR 4,9198 -0.02 %
GBP 5,7754 -0.11 %
HRK 0,6557 +0.03 %
HUF 1,3765 +0.36 %
INR 0,0556 -0.36 %
JPY 3,7739 +0.01 %
KRW 0,3601 -0.44 %
MDL 0,2312 -0.43 %
MXN 0,2081 -0.19 %
NOK 0,4709 -0.55 %
NZD 2,8978 -0.01 %
PLN 1,0771 +0.40 %
RSD 0,0418 -0.24 %
RUB 0,0566 0.00 % -
SEK 0,4826 -0.12 %
THB 0,1258 -0.24 %
TRY 0,4918 +1.21 %
UAH 0,1542 +0.06 %
USD 4,1348 0.00 % -
XAU 243,12 0.00 % -
XDR 5,908 0.00 % -
ZAR 0,2836 0.00 % -

Mai mult
...
...

Ion Falca e croit sa dea Lupu afara din DSV

Toti prefectii PSD au fost demisi! Pleaca Marcel Proca. Va reveni Ion Cirstoiu?


Conducerea Primăriei Piteşti anulează şi Simfonia Lalelelor!

Interviu cu candidatul PC la Primaria Pitesti

Mircea Andrei se pregateste de remanierea directorilor din Arges

Un fleac, l-au ciuruit si pe Bogdan Badea! Oamenii lui Boureanu, la Recycle bin

Parlamentarii îşi trag astăzi pensii speciale. Pentru că merită...

Tudor Pendiuc: interceptarea telefoanelor si a email-urilor – o prostie de lege!